Am fost indragostita...

De un zeu!
Nume? Nu stiu...era ciudat, greu de retinut...il puneam sa mi-l repete de sute de ori..dar tot nu il tineam minte... Il striga "Hei tu!"..iar el stia cand trebuie sa se intoarca.
Au incercat si altele...dar fara rezultat (ma simt mandra)
Si l-am iubit..si inca cat...si inca cum...ca m-am certat cu toata lumea pentru acea iubire.
Daca eram copil? Nu..nu cred..nu stiu..eram ceva mai mare..poate doar putin...
Nu a fost prima iubire, nici ultima nu a fost...dar a avut un impact atat de mare incat..fiecare iubire ce a urmat..a fost..platonica...
L-am iubit cu toata fiinta si totusi la un singur lucru nu am putut renunta..la a scrie...si poate de asta...zeul s-a transformat in sclav...si a ramas sa duca tot greul...
Intre timp invatasem sa fiu scenarist, nu doar personaj !

Nu multi, nu putini...

DOAR UNUL !

Da, uneori e de ajuns doar o singura persoana ca sa iti reamintesti sa respiri, e de ajuns doar o atingere de mana pentru a putea visa din nou si pentru a te bucura de viata.
Jumatatea? Oricine o are...fie ca e scund, inalt, slab sau gras...fie ca ea apare mai tarziu sau poate prea devreme..E acolo..gata sa ne faca sa vrem sa murim pentru ea.
E vorba despre acel sentiment de iubire care nu ne lasa noptile sa dormim, care transforma orele de asteptare in secole si zilele petrecute cu cel iubit in secunde.
E sentimentul de dragul caruia plangi in perna, tipi de fericire, urli de dor...
Care nu poate fi inlocuit de nimeni, putand fi purtat in suflet si azi si maine si o viata intreaga fara sa te saturi de el...
Doar unul...

Muzica si stilul de viata

Consider ca fiecare persoana are  cel putin o melodie pe care o asculta atunci cand se simte deprimat si doreste sa iasa din acea stare.
Fiecare admira pe cineva...si mai cred ca, toti dintre noi ne-am jucat in copilarie de-a cantaretii.
Fie ca ascultam rock sau manele, rap sau dubstep...avem propriile noastre reguli de comportament si propriul mod de a reactiona.
Intrebarea mea e: daca stilul de viata se pliaza perfect cu muzica ce o asculta persoana respectiva?
Iar raspunsul meu este unul pozitiv, de ce? Simplu: nu ai sa vezi nici o data o persoana melancolica ascultand rock alternativ sau un "tip cool" imbracat in haine largi ascultand muzica clasica. Muzica ne influenteaza si apropo de astea mereu am crezut ca cei care asculta melodii agresive sunt la randul lor mai agresivi si mai impulsivi..

Rezultatele de la Evaluarea Nationala.

Potrivit rezultatelor se pare ca 77% din cei care au dat examenul de sfarsit de clasa a VIII-a l-au si promovat.
Ce inseamna asta?
Ca examenul nu a fost atat de greu pe cat s-ar fi zis la inceput, ca daca tu intradevar vrei sa inveti, inveti si il treci cu brio. Nu e vinovat nici sistemul, nici mama, nici tata...nici nimeni ! Tu ca om esti direct responsabil de actiunile tale si daca nu esti constient de ceea ce urmeaza sa faci nimeni nu poate fi tras la raspundere pentru esecul tau.
Nu mai tin exact minte notele de la Capacitate, cand am dat eu...dar stiu sigur ca invatam...stateau ai mei cu gura pe mine sa invat...si chiar daca atunci mi se pareau insuportabili acum tin sa le multumesc enorm. E adevarat insa ca nu existau atat de multe distrageri..nu aveam cont pe facebook...nu descoperisem blog-ul ... nici macar o adresa de yahoo nu aveam...dar eram fericita!
Asa ca...daca vrei sa reusesti se poate!
Trebuie doar sa iti dai silinta..sa renunti la timpul pierdut pe internet...ca nu te ajuta cu nimic...
Ii felicit pe cei care au reusit sa treaca aceasta Evaluare Nationala si le tin pumnii celor ce urmeaza sa dea BAC-ul in saptamana ce urmeaza.

Despre prieteni si prietenie...

 Cate am avut de pierdut doar pentru simplu fapt ca nu am stiut sa ma prefac ca nu ii suport pe unii, ca nu am stiut sa le zambesc frumos si sa ii barfesc pe la spate.
Cate am pierdut ca am preferat de multe ori sa fiu sincera si sa ii evit pe cei care nu imi plac, ca am preferat sa nu imi irosesc timpul cu oameni "murdari", ipocriti si falsi.
Am preferat sa fiu numita fitoasa, pretentioasa decat sa stau in preajma oamenilor de la care nu aveam ce invata. Nu am stiut niciodata sa fiu draguta cu oamenii nesimtiti, nu am invatat sa fiu falsa, sa mint ca imi place...dar am stiut sa respect...am stiut sa plec cand nu mi-a placut..nu sa ascult ca apoi sa rad pe la spate.
Oamenii nu sunt mereu pe placul meu...iar eu pe placul lor cu atat mai putin..dar nu m-a descurajat faptul ca X sau Y nu m-a suportat, ca Z mi-a dat unfriend sau ca W nu a mai vorbit cu mine..

Nenorocirile ne fac "mai oameni" si putin mai ipocriti!

Apreciez mult si eu, solidaritatea si imediata implicare a oamenilor din Muntenegru in ceea ce priveste accidentul ce a avut loc zilele trecute, dar parerea mea e ca deja smega e exagereaza si se face un mega circ pe seama asta.
Intradevar e o tragedie faptul ca au murit atatia oameni, dar asta nu inseamna ca daca s-ar fi intamtaplat aici in tara noastra, romanii nu ar fi fost atat de receptivi sau implicati... Cred ca subestimam la maxim omenia romanului...si il credem de cea mai joasa speta...
Sau aveti impresia ca noi am fi stat pe marginea drumului uitandu-ne la... ce?
E logic sa nu mai ai incredere cand vezi ca peste tot apar zeci de poze cu copii bolnavi si oameni care au nevoie de bani (si culmea de ani de zile aceleasi poze! macar daca ar mai avea si ei inspiratia sa le schimbe) cand ti se dau conturi fantoma si tu insemn de caritate il imbogatesti pe altul...atunci de ce nu se mai ia nici o masura?

Este plin de artisti, dom'le !

Da, este !
Peste tot pe unde ii vezi...toti cred ca daca stiu sa faca cateva fotografii si sa compuna 1-2 versuri sunt mari artisiti...uneori fotografia reusita mai tine si de noroc sau versul acela care tie ti se pare ca suna atat de bine a tinut de inspiratie..
A fi artist inseamna a munci, a-ti face nervi, a nu renunta atunci cand nu iti iese ceva...
Nu oricine care care un DSLR e mare fotograf...nu oricine care detine o pagina foto e fotograf! E plin de ei,sunt precum furnicile dupa ploaie...pentru acum oricine isi poate permite o camera mai scumpa...dar nu oricine are timp de investit in fotografie! Mi-a spus cineva "pentru o fotografie reusita trebuie sa tragi atatea cadre cat sa umpli un card" si asa e...nu te limitezi la 1 sau la 10...e munca nu doar pasiune!
A si mai e si plina lumea de "poeti" care pe langa ca nu stiu a scrie corect romaneste au pretentii de artisti, vor laude si diplome..

Oare sa fie la moda?

" Uuuuu draga ce simpatica esti! Nu vrei sa imi dai si mie numarul tau de telefon?
Auzi la el cat de nesimtit e si cum se baga aiurea in seama. "

 -conversatia a 2 pustoaice care nu cred ca aveau mai mult de 14 ani, imbracate in fustite pana sub fund cu maieut mulat din dantela. Fete care se plangeau ca sunt agasate de tineri pe strada..

Zic si eu...e la moda mai nou sa iti strici copilaria cu tona de fond de ten si fardul atat de strident? E la moda sa iti ascunzi inocenta sub sutienul push-up si tricoul alb, aproape transparent?
Cum pot oare cere respect daca nici macar ele nu se respecta?
Vor maturitate, responsabilitate...dar nu au nici un gram de gandire matura..

Iubitule, vreau să fiu într-o relație cu tine pe facebook !

"-Iubitule știi ce m-ar face fericită?
 Ce anume draga mea?
 Să fiu într-o relație cu tine pe facebook."

 Am rămas perplex când am auzit... mă așteptam la cu totul altceva...recunosc că o iubesc dar...

 Mi-a zis că e geloasă, că nu îi convine să îi dau like vecinei de la 4, nici comment fostei colege de facultate...Mi-a zis că nu îi place să ies la suc cu Ramona și nici că o salut pe Oana, pentru că ea zice că se dă la mine.
 I-am propus să ne ștergem conturile de pe orice rețea de socializare dar a zis că nu poate renunța la prietenii ei..că simte nevoia să comunice. Azi a sunat-o Robert să iasă la un suc și a ieșit.. Nu i-am zis nimic...aș fi putut? Vorbește non-stop cu prietenii ei..e fericită...când e cu ei..cum aș putea eu să îi rapesc această fericire?
 Și totuși..ea mi-o răpește zilnic...mă iubește știu asta, poate nu dorește să mă piardă dar am încercat să îi explic că facebook-ul pentru mine nu reprezintă un mijloc prin care aș putea să o înșel. Mi-a zic că vrea să ne punem într-o relație pe facebook, pentru siguranța ei și pentru a fi sigură că fata blondă de la ea din clasă va vedea că sunt cu ea și nu îmi va mai face ochi dulci.

Să iubim pe cine trebuie

 Da...câți oare nu am suferit zicând că "am iubit persoana nepotrivită", câți nu ne-am trezit zicând că nu vrem să îl mai știm pe cel ce ieri ne era iubit, prieten, frate...sprijin la căpătâi...Câți am adormit noaptea visând pe cineva trezindu-ne cu patul gol și cu sufletul plângând..
 Totuși...am iubit și poate vom mai iubi..însă nici o dată nu vom putea fi siguri că iubim pe cine trebuie, nici o dată nu vom putea conștientiza un rău care va urma nu atât timp cât inima ne șoptește iubire, cât sufletul speră la cineva.
 Ne trezim plângând și mergând pe străzi și parcă toți sunt fericiți, parcă toți iubesc...făcându-ne în ciudă. Nu vedem partea bună, nu zâmbim...
 Zic..să iubim pe cine trebuie! Să fim curajoși și senini când vine vorba de iubire...să ne deschidem ochii în fața ei..alergandu-i în brațe.

Un fel de a fi..

In loc de introducere!

E despre ceea ce faci tu ca să fii om, despre nevoile tale, despre felul tău de a te raporta la tot ceea ce te înconjoară.
Despre prejudecățile tale si restricțiile pe care dorești să ți le impui..despre limite si vise neîmplinite.
Este despre a fi om cu oamenii, despre durere, păcat și simțul responsabilității...Poate e despre ceea ce ne lipsește, despre voință și nebunie..
E un fel de a fi...diferit..unic..miraculor si efemer..
Este despre credința unui răsarit nevăzut, de